Terapii

Cum reacționează corpul la pierdere, despărțire și abandon

Orice eveniment traumatic lasă urme chimice în corpul tău. Asta pentru că emoțiile puternice, mai ales cele neprocesate, reprimate, îngropate adânc în speranța că se vor rezolva de la sine se traduc în semnale chimice pe care organismul tău le transformă, mai apoi, în simptome.Cu alte cuvinte, ce lași „timpului” să rezolve se va manifesta în corpul tău, mai devreme sau mai târziu, sub formă de boală.

Emoțiile sunt „energie în mișcare”, după cum spune Joe Dispenza.  Energia în mișcare este o energie creatoare. Acum, imaginează-ți  câtă energie stagnantă ai acumulat în toate acele emoții de vinovăție, furie, durere sufletească. Imaginează-ți câtă energie creatoare ai blocat în aceste experiențe. Cum ar fi dacă ai elibera acest imens potențial de energie pentru a-l folosi  în alte moduri mai benefice?

Să vedem ce se întâmplă în corpul tău  când treci prin pierderi, despărțiri sau abandon:

Este important să precizez că nu trauma în sine te îmbolnăvește, ci felul în care reacționezi la ea. Așadar, nu e o regulă generală ca evenimentul să genereze boală.

Cum o traumă nevindecată îți poate provoca boala

Medicina germanică sintetizează foarte coerent acest proces.

Inima este cea care preia șocul inițial, nu creierul.  O undă destabilizatoare ajunge la inimă care, la rândul ei, trimite o undă destabilizatoare la creier. Cu alte cuvinte, emoția este prima care pătrunde în sistem, apoi informația. Mai departe, creierul va crea un releu informațional și energetic cu un anumit organ sau sistem, corespunzător șocului. Acest releu  sub formă de cercuri concentrice s-a observat și la computer tomograf.

Sursa foto: http://www.totalhealthinstitute.com/german-new-medicine/

De exemplu, o tânără care primește vestea unui divorț după 15 ani trăiește puternic senzația abandonului, emoție care se somatizează, în general, pe ovare. Fiecare emoție puternică are un organ preferat: tristețea atacă plămânii, furia- ficatul, amărăciunea -vezica biliară, frica – rinichii, nemulțumirea – sânii, atașamentul – pancreasul,  etc. Sunt doar linii de referință, evident, cauzele pot fi multiple.

Cum somatizează corpul pierderea

După cum spuneam mai devreme, corpul procesează diferit fiecare traumă în parte, manifestând simptome pe anumite organe.

Pierderile materiale

Stresul financiar și pierderile materiale se somatizează pe coloana lombară și sacrală. Crizele de sciatică, în particular, au la bază, într-o proporție covârșitoare, șocuri emoționale sau frici puternice legate de pierderea bunurilor.

Coloana lombară reprezintă tot ce e fundamental în viața noastră : bunuri, casă, familie, profesie. Când unul dintre aceste aspecte este amenințat sau chiar distrus, prima care cedează este coloana lombară.

Simultan cu coloana vertebrală, rinichii și glandele suprarenale reacționează ; infuzia de hormoni de stres epuizează glandele suprarenale și, cum sistemul osos depinde de energia rinichilor, puteți ușor înelege cercul vicios care se creează.

Exemplu: L. pierde o sumă foarte mare de bani și face un atac de panică. La scurt timp, i se declanșează o durere puternică în zona lombară care îl țintuiește la pat. Analgezicele și antiinflamatoarele ajută foarte puțin, durerea se întețește. Bărbatul nu vede legătura dintre șocul pierderii banilor și simptome.

A nu se înțelege că orice pierdere materială este somatizată în acest fel de corpul fizic. Acest lucru se întâmplă doar când nivelul șocului depășește capacitatea de toleranță a propriului corp. La nivel subtil, un șoc prea mare traduce un atașament puternic vizavi de bani și de material. Cu cât atașamentul este mai mare, cu atât șocul pierderii este mai puternic și corpul va somatiza cu fidelitate această intensitate.

În acest caz, atitudinea în fața evenimentului este esențială. În momentul în care pacientul a conștientizat cele de mai sus, intensitatea durerii s-a diminuat considerabil.

Pierderea celor dragi

Decesul sau despărțirea de cei dragi este o rană pe care corpul o somatizează în nenumărate feluri și la nivelul mai multor organe :

Coloana vertebrală: Am întâlnit cazuri în care bazinul sau întreaga coloană vertebrală s-au dereglat brusc după decesul unui membru al familiei. Există o logică în această asociere, un părinte sau oricine altineva cu rol de reper în viața noastră constituie un fundament, un schelet, un suport. Dispariția lui ne destabilizează scheletul, reperele.

Hemoragii : când durerea a fost prea mare și emoțiile asociate tâșnesc la suprafață ; pierderea sângelui este și pierderea bucuriei de a trăi.  De exemplu, o mamă care își pierde copilul poate dezvolta, chiar și luni sau ani după evenimentul traumatic, afecțiuni prin care pierde cantități importante de sânge. Rana emoțională care rămâne deschisă se manifestă printr-o hemoragie. Analogia perfectă.

Diabetul  și cancerul: un alt mod prin care corpul somatizează pierderea celor dragi.

Problemele cu genunchii și picioarele traduc inabilitatea de a-ți continua viața.

Afecțiunile stomacului : neputința de a „digera” pierderea

Afeciunile ficatului și a vezicii biliare : furia și amărăciunea stocate la nivel de organe și care le „erodează” chimic

Afecțiunile plămânilor : tristețea profundă prelungită în timp și neprocesată

Problemele dermatologice : somatizează durerea separării

Problemele inimii : deoarece inima simbolizează iubirea și bucuria de a trăi, orice șoc emoțional puternic atinge, în primul rând, inima.

Probleme neurologice și multe altele.

Abandonul

La femei abandonul și despărțirea se somatizează, în mare parte, pe sfera aparatului reproducător – pe ovare, pe colul uternin sau pe sâni. Endometrioza, de exemplu, este considerată boala abandonului. La bărbați se manifestă tot pe aparatul reproducător.

Am exemplificat felul în care o traumă își „alege” un anumit organ și de ce. Nu voi intra în consecințele psihologice ale acestor traume.

Cum te vindeci ?

De vreme ce boala este întreținută energetic (de emoția rămasă în sistem) și informațional (de releul dintre creier și organ), cheia pentru vindecare este dezactivarea releului și descărcarea emoției traumatice care a generat boala. Dacă nu se au în vedere ambele aspecte, vindecarea este momentană sau parțială, de obicei problema transferându-se la un alt organ. Iată de ce este primordial să înțelegem cauzele unei afecțiuni și să eliberăm emoțiile care au generat-o.

Ca să sintetizăm procesul de vindecare :

Pasul 1. Dezactivarea releului informațional dintre creier și organul bolnav 

Ce înseamnă de fapt un releu informațional ? Sunt convingerile greșite pe care ni le formăm în momentul traumatic sau pe care le avem deja în câmp, preluate de la părinți sau chiar de la generațiile anterioare.La nivel neuronal, convingerile limitative se traduc în scheme complexe de neuroni care trimit mesaje chimice corpului în acord cu convingerea respectivă. Gândurile creează emoții. Emoțiile îți dau o stare. Stările repetate au consecințe chimice în organism. Cu alte cuvinte, creează simptome.

Cum se dezactivează releul informațional ? Identificând convingerile greșite și schimbându-le.

Pasul 2. Eliberarea și vindecarea emoțiilor corespondente convingerilor

Dacă ai urmat acești doi pași, boala nu mai are suport energetic- informațional și dispare.

Acest proces a fost observat în timp real la computer tomograf.  Experimentele au arătat cum schemele neuronale vechi au fost înlocuite aproape instantaneu de altele noi, iar releul apărut în momentul șocului traumatic  a dispărut la fel de repede.

Cum faci față pierderilor, despărțirilor, abandonului ?

Din păcate sunt evenimente prin care toți am trecut sau vom trece, mai devreme sau mai târziu. Întrebarea e : cum faci față  acestor experiențe astfel încât organismul tău să nu fie dat peste cap și să nu te îmbolnăvești ?

Iată ce spune pararapsihologul rus Lazarev :

Un om sănătos e cel care-și păstrează intact sentimentul iubirii în suflet atunci când suferă o mare pierdere. Dezechilibrul se produce când atașamentul nostru de tot ce ține de stabilitatea și fericirea umană întrece iubirea pentru Divin. Cu alte cuvinte, prioritățile noastre sunt de vină. Dacă pe primul loc în viața și inima ta e Dumnezeu, ești sănătos și fericit. Orice altceva pui înaintea lui Dumnezeu vei pierde.  „Învelișul nostru exterior este omenesc iar interiorul Divin, Dacă dintru început îl iubiți pe Dumnezeu în omul drag și apoi învelișul uman cu trupul și conștiința lui, oricât l-ați iubi,  omenescul va fi pe planul al doilea și dumneavoastră nu veți depinde de el.”

„Prima regulă de vindecare este să vă învățați ca în orice situație dureroasă să vă păstrați iubirea de Dumnezeu oricât de mult ar suferi trupul, spiritul și sufletul. Doamne, în toate văd voia Ta. Purificarea începe văzând în tot ce se întâmplă voia Domnului. Atunci înțelegeți că  nu există voință omenească în cel care v-a jignit, trădat, înjosit. Este Dumnezeu care salvează și lecuiește adevăratul și eternul vostru eu, când acesta începe să adere la valorile umane și să depindă de ele. Când veți înțelege că nu există vinovați, în sufletul dumneavoastră nu se mai naște agresivitatea, iar dacă nu este agresivitate, nu este nici boală.”

E o perspectivă. De fapt, cea mai simplă și mai profundă pe care am gasit-o.

 

It's only fair to share...Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *